Legea fumatului, tot de partea fumătorilor

Problema fumatului pasiv nu a existat de la început pentru mine. Bineînțeles, ca orice adolescent, nu prea sunt multe lucruri o problemă, dacă la mijloc e distracția. Că doar nu era să ies din bar, unde erau toți prietenii mei, jumătate fumători, și să plec numai pentru că mă deranja fumul de țigară. Probabil că nu aș fi avut prea mulți prieteni.
Totuși. cu timpul, lucrurile s-au cam schimbat. Și eu, ca toată lumea, poate cam devreme pentru societate, am făcut un copil. Eh, asta m-a făcut să schimb placa. Nu mai puteam să ies așa mult, nu mai puteam să pierd nopțile pe afară dar, mai ales, nu mai puteam merge în locuri unde se fuma pentru că trebuia să iau copilul cu mine și nu eram chiar așa o mamă denaturată încât să pun înaintea sănătății copilului meu plăcerea mea de a fi cu prietenii. Și uite așa mi-am cam pierdut din prieteni. Chit că existau și zone separate, destinate nefumătorilor în aproape orice local, asta nu mi-a ușurat situația pentru că prietenii fumători nu considerau că ei trebuie să cedeze și că trebuie să meargă acolo unde se fumează ori de câte ori o o nevoie vicioasă.
Acum că s-au schimbat legile în favoarea nefumătorilor, dintr-un anumit punct de vedere tot nu e ok. Păi mi s-a întâmplat deunăzi, am fost la o petrecere mai mare la un restaurant. Mai mult de jumătate stăteau afară și socializau. Înăuntru mai eram câțiva rătăciți care ne simțeam noi cu musca, că ar trebui să ieșim și noi deși ploua și era cam frig, să nu care cumva să ne creadă antisociali. Na poftim! Dacă avem prințipii și fudulii tot trebuie să o luăm p-aia strâmbă ca să avem și noi parte de ceva voie bună.
Mai bine mă umpleam de fum, cum făceam pe vremuri, băgam toate hainele la spălat cu mine înainte și aveam și eu mai mulți prieteni. Nu-i așa?

Postări populare