Roboţei

Sunt la facultate şi mă plictisesc. Amfiteatrul e pe jumătate gol şi pe jumătate plin cu oameni care nu ar trebui să fie acolo. Profesorul vorbeşte şi gesticulează în acelaşi timp cu o evindentă frustrare. Încearcă să se uite în ochii fiecărui student dar nu reuşeşte pentru că toţi stau cu privirea aţintită fie în foile de curs, încercând din răsputeri să noteze tot ceea ce spune profesorul, cuvânt cu cuvânt, fie fac cu totul altceva.
Colegele mele cu care stau de obicei când sunt la facultate nu au venit. Sunt singură. Mă uit în stânga şi în dreapta. Alb-negru. Asta vad. Acum stau nemişcaţi. Îmi iau pixurile colorate şi încep să le fac mustăţi şi ochelari. Hihi. Ia uite! Ce bine i-ar sta fetei ăleia cu părul mov.
Ma întorc la colega din spatele meu. "Eşti!!". Nu s-a prins." Eşti la leapşa!", îi şoptesc. Nu reacţionează. Hm. I-o dau celei din dreapta ei. "Eşti!". La fel. Încep să ma enervez. Mă ridic în două picioare şi strig: "Ce-aţi păţit, oameni buni????" Profesorul se opreşte o secunda din vorbit. Se uită pe fereastră. Se miră, apoi continuă prelegerea. Ochii ceilalţi stau în continuare aţintiţi în foi.
E fara zece.